Ca tot e la moda, de! Joe si-l publica, Miruna scrise si ea ceva, iar Robi viseaza non-stop la partii perfecte. So...
1. Imi doresc ca mamica si bebele sa fie sanatosi, dupa o nastere mai usoara ca pana si sa rada in fata tuturor gripelor si nenorocirilor bacteriene; works for dono too dorinta asta.
2. Imi doresc sa fiu un tatic bun. Nu, de fapt, CEL MAI BUN din lume!
3. Toti cei care si-au petrecut Sarbatorile in spital...sa le fie mult mai bine. Caci si noua ne e bine cand ei sunt langa noi.
4. Sa fiu mai intelegator, mai matur si sa nu ma mai emotionez la comedii cu Adam Sandler.
5. Sa ma imbat de bucurie la (in ordine) : logodna 1, logodna 2, nunta 1, nunta 2, nunta 3, botezul 1, botezul 2 (AL NOSTRUUUUUUUUUUUUUU!) ce ma asteapta.
6. Sa trec usor peste scoaterea tijei si sa joc baschet cat mai repede. Si bine, nu jalnic, precum azi-noapte, in somn, cand dadeam chifle peste inel!
7. Sa ma tin de inot si sa mananc cu mai putin elan ca pana acum. Doamne-ajuta!
8. Sa ajungem la Paris, prin octombrie-noiembrie.
9. ...si, cu bunavointa sotiei si a sefilor, sa prind ultima etapa din Premier League pe "Emirates", la Londra. Go Gunners!
10. Sa beau mai putina cafea.
Cer prea mult?
Si-am vrut si eu o pizza, ma! O pizza..
PROLOG
Suntem la mall, inainte de film si ne e foame. In fata mea, un domn usor surprins ii reproseaza casierului ca nu i-a trecut pe bonul de comanda o pizza cu fructe de mare. (paranteza: "fructele" aratau horror) Asta se uita sictirit, baguie un "Da, da" la futu-i ma-sa si se apuca sa scoata rola din casa de marcat. Practic, il ignora pe cel cu doleanta, care insista, dar sfarseste pe hold, undeva prin spatele meu.
Ajung si eu sa comand.
"- Buna seara. Vreau si eu...calzone desfacut se poate?
- Da.
- Ok, atunci un calzone desfacut, o quatro stagioni, o quatro formaggi si o pizza pollo. Cu pui! (precizez eu oarecum temator, cand aud, in dreapta, ca ceilalti pizzaio se intrebau intre ei ce ingrediente se pun la quatro stagioni ) Si as mai vrea doua ape si un ketchup picant."
Imi da sitoaianu' bonul fara sa zica nimic altceva. Gen cat am de asteptat. Si ma pune Necuratu' sa ma uit sa vad ce trecuse colosha. Bineinteles, pizza pollo se transformase, in urma unui regim drastic si invizibil, in vegetariana.
"- Am cerut pizza pollo, CU PUI, nu vegetariana!
- A, da!" tresare neplacut gadilat eroul vietii lui, taind cu pixul un sortiment ca mai apoi sa-l adauge pe celalalt. Tot la solicitarea mea. Oarecum iritat, continui:
" - Si, repet, calzone...desfacut!
- Da, da!
- Si...apa, apa nu mi-o dai?
- A, ba da! "
Se scurg 15 minute. Mergem sa ridicam merindele. Care merinde din patru portii se injumatatisera brusc. Erau gata doar doua. Incep aia sa se certe intre ei, ca de ce n-au facut, ca cine trebuia sa faca, ca sunt neatenti. "Gata, doua minute, mai dureaza!" aud, intr-un final. Urmat de un "Stiti, ca sa va explic..." pe care l-am curmat din fasa, intrucat chiar nu ma interesau argumentele lor.
Peste inca vreo 10 minute, timp in care nesimtitii au facut pizza PE LOC, dupa ce s-au mai intrebat, o data, ce ingrediente se pun in quatro stagioni, dau sa plec. Un neuron ratacit prin ungherele mintii unuia dintre ei nu ma lasa:
"- Aveti, cumva, de luat si ketchup?
- Da, am de luat si UN KETCHUP.
- Deci, cate va dau? "
N-am mai zis nimic. Ei n-au nicio vina. Idiot e ala care le-a dat de lucru si i-a scos la inaintare.
EPILOG
Pizza patru branze a fost, in cele din urma, decenta. Suficient de calda incat sa moara toti microbii de pe mana baiatului care felia atingand blatul si suficient de amagitoare, incat sa traiesc, pana a doua zi, cu senzatia ca am mancat, adica.
Suntem la mall, inainte de film si ne e foame. In fata mea, un domn usor surprins ii reproseaza casierului ca nu i-a trecut pe bonul de comanda o pizza cu fructe de mare. (paranteza: "fructele" aratau horror) Asta se uita sictirit, baguie un "Da, da" la futu-i ma-sa si se apuca sa scoata rola din casa de marcat. Practic, il ignora pe cel cu doleanta, care insista, dar sfarseste pe hold, undeva prin spatele meu.
Ajung si eu sa comand.
"- Buna seara. Vreau si eu...calzone desfacut se poate?
- Da.
- Ok, atunci un calzone desfacut, o quatro stagioni, o quatro formaggi si o pizza pollo. Cu pui! (precizez eu oarecum temator, cand aud, in dreapta, ca ceilalti pizzaio se intrebau intre ei ce ingrediente se pun la quatro stagioni ) Si as mai vrea doua ape si un ketchup picant."
Imi da sitoaianu' bonul fara sa zica nimic altceva. Gen cat am de asteptat. Si ma pune Necuratu' sa ma uit sa vad ce trecuse colosha. Bineinteles, pizza pollo se transformase, in urma unui regim drastic si invizibil, in vegetariana.
"- Am cerut pizza pollo, CU PUI, nu vegetariana!
- A, da!" tresare neplacut gadilat eroul vietii lui, taind cu pixul un sortiment ca mai apoi sa-l adauge pe celalalt. Tot la solicitarea mea. Oarecum iritat, continui:
" - Si, repet, calzone...desfacut!
- Da, da!
- Si...apa, apa nu mi-o dai?
- A, ba da! "
Se scurg 15 minute. Mergem sa ridicam merindele. Care merinde din patru portii se injumatatisera brusc. Erau gata doar doua. Incep aia sa se certe intre ei, ca de ce n-au facut, ca cine trebuia sa faca, ca sunt neatenti. "Gata, doua minute, mai dureaza!" aud, intr-un final. Urmat de un "Stiti, ca sa va explic..." pe care l-am curmat din fasa, intrucat chiar nu ma interesau argumentele lor.
Peste inca vreo 10 minute, timp in care nesimtitii au facut pizza PE LOC, dupa ce s-au mai intrebat, o data, ce ingrediente se pun in quatro stagioni, dau sa plec. Un neuron ratacit prin ungherele mintii unuia dintre ei nu ma lasa:
"- Aveti, cumva, de luat si ketchup?
- Da, am de luat si UN KETCHUP.
- Deci, cate va dau? "
N-am mai zis nimic. Ei n-au nicio vina. Idiot e ala care le-a dat de lucru si i-a scos la inaintare.
EPILOG
Pizza patru branze a fost, in cele din urma, decenta. Suficient de calda incat sa moara toti microbii de pe mana baiatului care felia atingand blatul si suficient de amagitoare, incat sa traiesc, pana a doua zi, cu senzatia ca am mancat, adica.
Calangiu Intaiul. Daca nu ma cheama ca pe altii, cu liniuta...
Fac iu, fa Romanie!
As face un grafic al interesului. Grafic care sa salte o mataranga atunci cand vine vorba de tzatza curioasa a Andreei Mantea, care sa se duca sa verifice putin hartia igienica din fundul Gropii Marianelor cand vorbesc cei care se viseaza sefi de stat si care sa inregistreze o alta cocoasa cand rasare, la interval, greva de la metrou.
Ar rezulta fix Romania in care traim, cu al sau popor obosit. Comparabil, uneori, cu un cumul de labagii frustrati care, cu sperma pe mana dreapta/stanga se jura ca n-au vazut un film porno in viata lor si-si fac cruce in secunda 2. Cu dreapta/stanga.... Niste rupti de realitate care n-au habar pe ce chip de Iuda pun stampila, conteaza doar ca au primit ceva...rosu, portocaliu sau galben si care sar drepti cand un sef bine ghidonat de partidul care-l "executa" frecvent din pozitia "capra" opreste circulatia la metrou. Pentru ca asa vrea pwl@ lui si pentru ca, in general, poate!
Cum e, insa, cand intre falsele drame si intamplari-bibelou, se strecoara cate o tragedie pentru care DEX-ul nu mai contine cuvinte nefolosite? Ziceti voi, poate intelegeti, cum ajunge un copil de 11 ani sa se omoare, chipurile, pentru o nota la matematica ? De ce se gandesc, dragi parinti, 3 din 10 pusti la sinucidere? De ce, dragi conducatori ai Romaniei, se sting tinerii la 33 de ani, inainte sa apuce sa isi traiasca viata?
Va spun eu de ce: pentru ca, intr-un fel sau altul, tara asta de cacat ii sufoca. Dap, pe-acel copil, amenintat cu o cafteala-monstru de tatal plecat la munca in strainatate (oare cand discutase, ultima oara, fata in fata cu el si, in general, cam cat de parinte ii putea fi de la distanta?) si pe-acel tanar, suprasolicitat de ceea ce ar fi trebuit sa fie munca de zi cu zi.
Din pacate, pe ei, Romania i-a lasat rece...la propriu. Pe mine ma lasa doar la figurat. Si asa ma satur uneori de ea, ca imi vine sa-i fac vant si sa o schimb, chiar si pentru o tara second-hand, dar, oricum, mai primitoare! Fac iu, fa Romanie! Nu ma reprezinti! Nu fac parte din ciorba care colcaie intre granitele tale!
Ar rezulta fix Romania in care traim, cu al sau popor obosit. Comparabil, uneori, cu un cumul de labagii frustrati care, cu sperma pe mana dreapta/stanga se jura ca n-au vazut un film porno in viata lor si-si fac cruce in secunda 2. Cu dreapta/stanga.... Niste rupti de realitate care n-au habar pe ce chip de Iuda pun stampila, conteaza doar ca au primit ceva...rosu, portocaliu sau galben si care sar drepti cand un sef bine ghidonat de partidul care-l "executa" frecvent din pozitia "capra" opreste circulatia la metrou. Pentru ca asa vrea pwl@ lui si pentru ca, in general, poate!
Cum e, insa, cand intre falsele drame si intamplari-bibelou, se strecoara cate o tragedie pentru care DEX-ul nu mai contine cuvinte nefolosite? Ziceti voi, poate intelegeti, cum ajunge un copil de 11 ani sa se omoare, chipurile, pentru o nota la matematica ? De ce se gandesc, dragi parinti, 3 din 10 pusti la sinucidere? De ce, dragi conducatori ai Romaniei, se sting tinerii la 33 de ani, inainte sa apuce sa isi traiasca viata?
Va spun eu de ce: pentru ca, intr-un fel sau altul, tara asta de cacat ii sufoca. Dap, pe-acel copil, amenintat cu o cafteala-monstru de tatal plecat la munca in strainatate (oare cand discutase, ultima oara, fata in fata cu el si, in general, cam cat de parinte ii putea fi de la distanta?) si pe-acel tanar, suprasolicitat de ceea ce ar fi trebuit sa fie munca de zi cu zi.
Din pacate, pe ei, Romania i-a lasat rece...la propriu. Pe mine ma lasa doar la figurat. Si asa ma satur uneori de ea, ca imi vine sa-i fac vant si sa o schimb, chiar si pentru o tara second-hand, dar, oricum, mai primitoare! Fac iu, fa Romanie! Nu ma reprezinti! Nu fac parte din ciorba care colcaie intre granitele tale!
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
Postări
